Interdicție ulm suisse anti aging

În acest scop se va porni de la tezele lui Vilem Flusser, teoretician al societăţii postmoderne preocupat de crescânda dominaţie a mijloacelor electronice de comunicaţie, mai exact de la culegerea de eseuri Pentru o filosofie a fotografiei, culegere ce propune praxisul fotografic drept model pentru libertate în context postindustrial. Acestor teze li se vor contrapune alte puncte de vedere cum ar fi cel al teoreticianului Walter Benjamin, părintele conceptului de aură al artefactului, cel care a abordat într-o manieră originală relaţia copie-original, cel al teoreticianului Roland Barthes care presupune o estetică a fotografiei bazată pe concepte ca punctum, studium, referent, cel al criticului şi activistului net Geert Lovink, exponent al noului tip de critică a culturii digitale, cel al teoreticianului media Nicholas Negroponte, cel al profesorului de arhitectură şi artă media, decan al Facultăţii de Arhitectură, MIT, William J.

Mitchell, cel al teoreticienilor fotografiei Susan Sontag şi John Berger şi cel al autoarei acestui eseu, ca practicant al artei digitale dar şi ca bun cunoscător şi vorbitor al limbajului maşinilor. Principala problemă ridicată constă în analiza implicaţiilor sociale ale tranziţiei de la cultura scrisă către cultura vizuală în contextul în care istoria şi gândirea conceptuală, conectate strâns de inventarea scrierii, de linearitatea textului, par să fi ajuns la un moment de răscruce.

La orizont se profilează apariţia unei noi gândiri, multidimensionale, vizuale. Va fi înlocuită gândirea istorică de această nouă formă de raţionare bazată pe algoritm, cibernetică şi teoria haosului? Se va declanşa un nou val al analfabetismului vizual, un alfabetism voluntar ce presupune reprimarea conştiinţei istorice? În acord cu Flusser soluţia găsită este cea a coexistenţei celor două tipuri de gândire.

Omul capabil să ducă la bun sfârşit această trecere, interdicție ulm suisse anti aging al cărui prototip a fost ales fotograful experimental, este creatorul, acelaşi om ca demiurg, om vechi şi în acelaşi timp nou, om care din subiect se transformă în proiect, interdicție ulm suisse anti aging puncte de vedere, angajându-se postmodern, artistic-computeristic, modelându-şi viaţa într-o cât mai deplină realizare a potenţialităţilor sale.

Banii nu au miros! Fără panică! Catastrofa nu va avea loc! Nota Qui bono: Şi vă cer părerea Dumneavoastră, pentru că părerea mea respiră cu fiecare articol publicat în www.

În anulca şi când ar fi vrut să confirme teza sa referitoare la absurditatea unei lumi conduse de aparate, Vilem Flusser, teoretician al postmodernităţii unul dintre ultimii supravieţuitori ai tradiţiei culturale germano-iudaice din Cehoslovacia, alături de Kafka, Edmund Husserl, Walter Benjamin sau Ludwig Wittgensteinmoare într-un accident de maşină.

Ca şi în cazul lui Benjamin, opera sa începe să stârnească interesul comunităţii intelectuale europene abia atunci. Flusser abordează o tematică amplă — artă, ştiinţă, tehnologie, religie, filosofie — identificând drept trăsătură caracteristică a societăţii postmoderne crescânda dominaţie a mijloacelor interdicție ulm suisse anti aging de comunicaţie. Noile media sunt cercetate de pe o poziţie neutră, evitând optimismul exagerat al unui Negroponte dar şi pesimismul afişat de umaniştii înfricoşaţi de apariţia cyberspaţiilor virtuale, ca răsturnare a valorilor istorice, conceptuale.

În acest context eseul Pentru o filosofie a fotografiei explorează implicaţiile sociale ale tranziţiei de la cultura scrisă către o cultură vizuală. Istoria şi gândirea conceptuală, conectate strâns de inventarea scrierii, de linearitatea textului, par să fi ajuns la interdicție ulm suisse anti aging moment de răscruce.

Se va declanşa oare un nou val al analfabetismului, de astă dată un analfabetism de eucerin crema de fata vizuală, un alfabetism voluntar ce presupune reprimarea conştiinţei istorice? Deşi previne consumatorul de imagini asupra acestui pericol eminent, Flusser interdicție ulm suisse anti aging încă o dată dovada neutralităţii declarându-se partizan al coexistenţei interdicție ulm suisse anti aging două tipuri de gândire.

Omul capabil să ducă la bun sfârşit această trecere, având ca prototip fotograful experimental, este creatorul, acelaşi om ca demiurg, om vechi şi în acelaşi timp nou, om care din subiect se transformă în proiect, acumulând puncte de vedere, angajându-se postmodern, artistic-computeristic, modelându-şi viaţa într-o cât mai deplină realizare a potenţialităţilor sale.

Faceți căutări pe acest blog

Culegerea de eseuri Pentru o filosofie a fotografiei, prima traducere a textelor lui Vilem Flusser în limba română, cuprinde pe lângă lucrarea cu acelaşi nume alte zece eseuri scrise între anii şi Abordând o tematică similară, aceste texte ne conferă posibilitatea de a urmării evoluţia gândirii lui Flusser şi a conceptelor pe care acesta le defineşte în încercarea de a purta o discuţie în spirit filosofic asupra sferei imaginii tehnice, imagine pentru care fotografia constituie un prototip.

De ce o discuţie în spirit filosofic?

Conceptele pe care Flusser le socoteşte indispensabile unei abordări filosofice, riguroase a domeniului în cauză sunt: Imaginea, Imaginea tehnică, Aparatul, Gestul fotografierii, Fotografia, Distribuirea, Receptorul, Universul fotografic şi Necesitatea unei filosofii a fotografiei.

Imaginea tehnică — mimesis sau iluzie? Citirea unei astfel de imagini are loc într-un spaţiu propriu, de natură magică, unde elementele au semnificaţii multiple, recurente, lume fundamental diferită de cea perfect ordonată a istoriei în care totul are o cauză şi un efect, lume în care nimic nu se repetă.

/usr/share/onboard/models/ro_dancewithmestudio.ro

Prima tăietură fundamentală a culturii umane, inventarea scrierii liniare, s-a produs în momentul în care imaginea, apărută iniţial ca mediere între om şi lume, şi-a pierdut transparenţa încetând să reprezinte realul. Ea a început să se reprezinte pe sine determinându-l pe om să trăiască desprins de lume, în funcţie de imaginile sale. După Flusser această înstrăinare a căpătat o dimensiune critică în decursul celui de-al doilea mileniu a. Scrisul a dat naştere capacităţii de a produce texte şi a le descifra — gândirea conceptuală.

Inflaţia textelor ieftine a fost însoţită de apariţia unei gândiri conceptuale de aceeaşi factură şi a produs două efecte: pe de o parte refugierea imaginilor tradiţionale în muzee şi galerii, devenind ermetice şi pierzându-şi influenţa asupra cotidianului iar pe de alta construirea textelor ermetice destinate unei elite de specialişti, texte greu reprezentabile.

Scrierea este la rândul său o mediere iar dacă textele ajung să simuleze imaginile interpunându-se între acestea şi creatorul lor, omul devine interdicție ulm suisse anti aging să le descifreze, să reconstruiască imaginile semnificate.

Când creme de ochi anticearcan, devenite nereprezentabile, nu mai găsesc nimic de explicat istoria se sfârşeşte.

Ajungem astfel la cea de a doua tăietură fundamentală a culturii, căreia îi suntem martori, apariţia imaginii tehnice.

Pentru soluţionarea fenomenului de criză, conform căruia în secolul al XIX-lea omul a ajuns să trăiască în funcţie de textele salea fost inventată imaginea tehnică, a cărei menire consta în a face textul ermetic reprezentabil din nou, a reîncărca magic textele ieftine şi a reintroduce imaginile în viaţa cotidiană. Totuşi imaginile tehnice interdicție ulm suisse anti aging au reuşit să funcţioneze aşa cum era prevăzut.

Ele au sfârşit prin a se substitui textelor eliberându-l pe receptorul lor de necesitatea unei gândiri conceptuale. În loc să reintroducă imaginile în viaţa cotidiană, ele s-au mărginit la a le reproduce pierzând din vedere după cum prevedea, la începutul secolului XX, Walter Benjamin acel aici şi acum, aura, autenticitatea.

Nikos Beloiannis, nr. DR AGO! International folklore activities: Inter-Balkan folklore relations ; Utilization of the U.

Ele nu au reuşit mai bine nici în privinţa reîncărcării magice. Vechea magie, bazată pe mit şi pe oralitate, a fost în fapt înlocuită cu o fascinaţie magică de tip nou, bazată pe aparate şi pe programul acestora.

În loc să aducă cultura la un numitor comun, imaginea tehnică a accentuat fenomenul scindării. Consecinţa este cultura de masă şi înlocuirea caracterului istoric al oricărei activităţi, fie ea artistică, ştiinţifică sau politică, cu unul de tip magic care prin fotografiere, filmare sau înregistrare video poate presupune o mişcare etern repetabilă.

Există însă şi alte păreri asupra fenomenului de scindare.

Optimistul Nicholas Negroponte considera, spre exemplu, că domeniul în continuă dezvoltare al multimediei - bazat pe imaginea tehnică - se dovedeşte a fi una dintre acele discipline care aruncă o punte deasupra golului, determinând o polaritate perceptibilă deşi artificială între tehnologie şi ştiinţele umaniste, între artă şi ştiinţă, între emisfera stângă şi cea dreaptă a creierului.

Vilem Flusser defineşte imaginea tehnică foarte concis, ca imagine produsă de un aparat, ea constituindu-se astfel într-un produs indirect al textelor ştiinţifice.

Monday, April 03, 2006

Pentru un privitor naiv fotografiile nu sunt altceva decât stări de lucru, lumea însăşi. Cu toate acestea caracterul lor teoretic se relevă atunci când observăm că funcţia lor este de a traduce o teorie a opticii prin imagini, de a încărca magic această teorie ştiinţifică.

Asfel verdele unei câmpii fotografiate este o imagine a conceptului verde, concept de natură chimică. Legătura dintre acesta şi verdele câmpiei este foarte îndepărtată deoarece între ele a intervenit un şir de procedee complexe de codificare, un şir mai complex decât cel care leagă acelaşi referent de griul său echivalent propus de o fotografie alb-negru.

Conceptul de imagine tehnică poate duce cu gândul la unul dintre cuvintele fundamentale ale paradigmei artistice greceşti — Techne. O dată cu apariţia fotografiei, în anula fost lansată polemica —Este sau nu fotografia imaginea tehnică artă? Ce răspuns ar fi dat vechii greci la această întrebare?

Facebook Badge

În acest context ar fi interesant de menţionat valoarea fotografiei din punctul de vedere al celei mai tari teorii a artei grecesti, cea a mimesisului. Corespondenţa cu realitatea interdicție ulm suisse anti aging de natură cauzală existenţa referentului determină posibila apariţie a imaginii sale. Arta digitală, produs al erei postmoderne, nu se apropie de felul în care Edward Weston definea fotografia ca obiect închis, aceasta este făcută pentru manipulare, esenţa sa stând tocmai în prelucrările şi transformările succesive, în promovarea fragmentării, a indeterminanţei şi eterogenităţii, în punerea în lumină a procesului de creaţie şi nu a obiectul finit.